Ce este suveranitatea? Lecție pentru așa-zișii suveraniști și nu numai

Hugo Grotius (1583-1645)

De câțiva ani, Europa, ca un simptom al unei evoluții politice mai largi, a ajuns să fie invadată de mișcări politice populiste, care își spun cu emfază suveraniste. Scena politică românească, puternic afectată de boala mimetismului, nu face notă discordantă din acest punct de vedere. Membrii unor partide politice precum AUR, POT sau SOS afirmă că sunt suveraniști, în sensul că sunt atașați valorilor inerente unui principiu extrem de important al dreptului internațional: suveranitatea națională. Prin această poziționare, actori politici controversați, precum Călin Georgescu și George Simion, duc în derizoriu un principiu pe care nu doar că nu îl înțeleg, dar îl schimonosesc de o manieră specifică regimului ceaușist, atât de atașat suveranității și independenței naționale, perpetuând, la nivelul percepției publice, ideea că România nu ar mai avea destulă — dacă nu deloc — suveranitate națională. Ca și cum bunul suprem, în raporturile cu celelalte state, ar fi suveranitatea absolută, văzută ca libertate absolută. În cele ce urmează, voi puncta câteva aspecte importante, într-un stil didactic, potrivit publicului larg, pentru a se înțelege perfect ce este principiul suveranității naționale în epoca contemporană.

Manifestul unui profesor oarecare

 

Pe 9 iunie 2023 am fost unul dintre miile de cadre didactice care au mărșăluit în București, de la Palatul Victoria până la Palatul Cotroceni. Un chip între chipuri, un gând între gânduri, o șoaptă între șoapte, profesor între profesori — a fost minunat cum am despicat împreună arșița indiferenței lor. A fost unul dintre cele mai înălțătoare momente ale carierei mele de profesor: să fiu alături de colegii mei, de intelectualii acestei țări, într-o întreprindere care urmărea un singur scop — recâștigarea demnității pentru o profesie supusă unui lung șir de umilințe, de către cleptocrații care-și spun cu emfază „clasă politică”, de circa 35 de ani, deja.

Nu-mi încăpeam în piele de mândrie văzând șuvoiul de oameni minunați, delicați, pașnici, educați, care chiar și în stradă erau la înălțimea misiei pe care și-au asumat-o: aceea de a oferi unei țări debusolate un viitor, un exemplu. M-am pierdut în murmurul indignării lor, pentru a găsi un puternic sentiment al apartenenței la o breaslă atât de importantă și atât de înjosită, într-o țară țintuită pe marginea prăpastiei de ocnașii de care amintea, într-un celebru catren, Păstorel Teodoreanu.

Istorie – Manual pentru clasa a VIII-a

Istorie – clasa a VIII-a

Autori: Gheorghe-Florin Ghețău (coordonator), Alina Bratu, Olenca-Georgiana Ghețău, Liviu Lazăr, Roxana-Gabriela Szakacs

Referenți:

Conf. univ. dr. Adrian Vițalaru - Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Prof. Gr. I Dana Elena Sturzu - Școala Gimnazială Nr. 10 Bacău

Editura Didactică și Pedagogică

Un manual dedicat istoriei milenare din spațiul carpato-danubiano-pontic, scris cu grijă pentru adevăr, claritate și coerență. Gândit pentru elevii de clasa a VIII-a, acest volum devine un ghid prietenos și riguros în același timp, care îi ajută să înțeleagă cum s-a construit România și ce înseamnă să aparții unei comunități istorice.

Autorii reușesc să îmbine povestea națională cu rigoarea științifică, propunând lecții accesibile, atractive și centrate pe competențe. Fiecare pagină e construită pentru a trezi curiozitatea: hărți, surse, imagini, cronologii și exerciții care formează gândirea istorică și critică. Elevii învață să înțeleagă, să contextualizeze și să discute, nu doar să rețină fapte.

Este un instrument ideal pentru profesorii care își doresc o predare clară, coerentă și centrată pe formarea de competențe, într-un parcurs narativ logic și bine ancorat în realitatea elevului de gimnaziu.

O alegere de încredere pentru cei care vor nu doar un manual, ci un sprijin real în sala de clasă.

Istoria comunismului din România

  Istoria comunismului din România

Manual pentru clasele a XII-a și a XIII-a (nivel liceal)

Autori: Gheorghe-Florin Ghețău (coordonator), Alina Bratu, Olenca-Georgiana Ghețău, Adriana Radu, Roxana-Gabriela Szakacs

Referenți:

Prof. univ. dr. Lucian Leuștean - Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Prof. Gr. I Mihaela Petreanu - Colegiul Național „I. L. Caragiale” București

Editura Didactică și Pedagogică

Un manual de referință, dedicat unei teme esențiale în formarea conștiinței civice: istoria comunismului. Conceput special pentru elevii claselor a XII-a (zi) și a XIII-a (seral/frecvență redusă), acest volum oferă o incursiune obiectivă și echilibrată în realitățile regimului totalitar din România.

Manualul încurajează analiza critică a mecanismelor dictaturii, a cultului personalității și a formelor de represiune, nu se limitează la relatarea trecutului. Prin documente autentice, imagini sugestive și activități provocatoare, elevii sunt invitați să reflecteze asupra impactului pe termen lung al ideologiilor totalitare.

Lucrarea promovează în mod explicit atașamentul față de valorile democrației autentice, respectul pentru drepturile omului și combaterea oricărei forme de extremism – fie că e vorba de nostalgii totalitare sau discursuri radicale contemporane.

Este mai mult decât un manual: este un instrument de formare a gândirii critice și a unei cetățenii responsabile, perfect adaptat vremurilor noastre.

O alegere înțeleaptă și necesară pentru orice profesor care își propune să educe tineri informați și solid ancorați în valorile lumii libere.

Rug de bombe pentru „Țara leului de argint” (Iran)

În acest scurt material, pe care nu îndrăznesc să-l numesc articol, cred că trebuie să spun câteva lucruri sine ira et studio, cu toate că lumea actuală slujește un singur principiu — mă rog, principiu, slogan: cine nu e cu noi, absolut e împotriva noastră. Eu nu sunt împotriva nimănui, cum nu sunt de partea nimănui în conflictul israeliano-iranian; tocmai de aceea sunt în măsură să punctez anumite aspecte, așa cum a făcut Günter Grass în poemul pe care l-a publicat în 2012, intitulat Ceea ce trebuie spus. Dând glas truismelor, descriind elefantul din cameră, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din 1999 și-a atras acuzații de... antisemitism. Nu e nicio urmă de antisemitism acolo. De altfel, ar trebui să fim deja obișnuiți cu faptul că oricine nu este de acord cu orice susțin conducătorii Israelului este, fără doar și poate, antisemit — cel puțin în viziunea îngustă a unor lideri precum Netanyahu. E riscant să urmărești echilibrul și adevărul într-o vreme în care adulăm partizanatul, iar tribalismul și violența sunt norma, nicicum excepția.

De la bun început țin să avertizez eventualii cititori că susțin dreptul poporului israelian de a avea un stat propriu. Sunt, de asemenea, de acord că Israelul are dreptul să se apere atunci când este atacat. Cred că soluția celor două state este singura cale de urmat pentru o pace durabilă și justă în Palestina — cale pe care, desigur, n-o mai urmează nimeni de multă vreme.

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Jocurile Olimpice în Antichitate

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Moștenirea lumii grecești

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Acropola ateniană

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 6. Frumos și cunoaștere în lumea greacă

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

 

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 5. Alexandru Macedon și sinteza elenistică

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Bătălia de la Maraton

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 4. Războaiele grecilor: Războaiele Medice. Războiul Peloponeziac

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Histria, Tomis și Callatis

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 3. Polisul - organizare internă: Atena și Sparta. Procesul de colonizare

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 2. Adevăr și legendă: Legendele Olimpului. Războiul Troian

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Ceramica: între utilitate și artă

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 1. Mediul natural și ocupațiile grecilor

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Citat atribuit lui Otto von Bismarck

 „În orice alianță există un cal și un călăreț”.

Otto von Bismarck

Otto von Bismarck (1815-1898)

Furtuna se amână

 Să începem cu o recapitulare:

1. România a cunoscut 35 de ani de proastă guvernare, care a însemnat corupție, nepotism, incompetență și hoție;

2. România a aderat la NATO și UE, dar aceste realizări nu au fost fructificate de clasa politică la justa lor valoare;

3. O mare parte dintre români trăiesc în continuare în sărăcie și excludere, ceea ce face ca, astăzi, să vorbim de două Românii;

4. Cele două Românii votează diferit: cea prosperă dorește continuarea direcției actuale, cealaltă este frustrată și vrea să se răzbune;

5.  România „prosperă și educată” vrea menținerea status quo-ului, în timp ce cealaltă dorește o schimbare și simte că vocea ei nu contează;

6. România pro-europeană continuă să o trateze cu dispreț pe cealaltă Românie, considerând-o, pur și simplu, proastă – și cu proștii nu ai ce face, nu-i așa?;

7. Politica externă a României se remarcă doar prin slugărnicie, liderii noștri sunt yes-men ce oscilează între Bruxelles și Washington. Direcția politicii externe a României este cea corectă, dar există spațiu de manevră, de negociere – spațiu pe care ai noștri nu par să-l vadă.

Miasmele suveranismului budapestan

După ce, ieri, liderul planetar Viktor Orban ne-a spus cât de minunat este George Simion, încălcând dreptul internațional prin amestecul în alegerile din România, iliberalul Orban s-a răzgândit rapid, în urma unei discuții telefonice cu Kelemen Hunor. Hm! Interesant... să înțeleg că Hunor se bucură de o imensă influență pe lângă liderul de la Budapesta, care sfidează întreaga Europă și nu numai? Ori, mai probabil, e o regie menită să-l înfileteze mai adânc pe Hunor în viața politică a minorității maghiare din România, fiindcă, nu-i așa, de el ascultă chiar și Budapesta, iar drumul spre aceasta trece numai prin ograda UDMR?

Așadar, orice partid al minorității maghiare din România, altul decât UDMR, poate să se autodesființeze. La ce bun să mai existe? Hunor este unicul posesor al cheilor palatului — așa ne spune rebelul Orban.

În fine, mai important, cred eu, este faptul că, din nou, Orban s-a amestecat în problemele interne ale României. Da, de această dată se află de partea bună a baricadei — chiar și eu vreau să câștige Nicușor Dan — dar o victorie prin orice mijloace, mai ales prin mijloace imorale, nu ajută la însănătoșirea societății românești.

Unitatea III. Orientul Antic / Studiu de caz: Codul lui Hammurabi

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea III. Orientul Antic / Studiu de caz: Epopeea lui Ghilgameș

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea III. Orientul Antic / Lecția 3. Inventarea scrierii - de la pictograme la alfabet

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea III. Orientul Antic / Studiu de caz: Chinezii

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea III. Orientul Antic / Studiu de caz: Evreii

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea III. Orientul Antic / Lecția 2. Popoare și civilizații pe harta Orientului Antic

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea III. Orientul Antic / Studiu de caz: Temple și piramide

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea III. Orientul Antic / Studiu de caz: Orașul-stat Babilon

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea III. Orientul Antic / Lecția 1. Mediul natural și viața cotidiană

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea II. Preistoria / Lecția 3. Inventarea metalurgiei - tehnologie și consecințe asupra vieții oamenilor

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea II. Preistoria / Lecția 2. Revoluția neolitică - viața oamenilor: sedentarizare, economie

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea II. Preistoria / Lecția 1. Primii oameni

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea I. Alfabetul istoriei - reconstituirea trecutului / Lecția 2. Perceperea timpului și a spațiului: cronologia istoriei, periodizare, spațiul istoric

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea I. Alfabetul istoriei - reconstituirea trecutului / Lecția 1. Izvoare istorice

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Emil Cioran, Schimbarea la față a României (1)

 „O națiune, când începe să se înarmeze, nu se mai poate opri. Sărăcia și mizeria nu constituie limite ale înarmării. De sute de ani, omenirea privește cerul printr-o gaură de tun.”

Emil Cioran, Schimbarea la față a României

Emil Cioran (1911-1995)

Niccolo Machiavelli, Dialoguri despre arta războiului (1)

 „Un stat nu-și poate întemeia securitatea decât pe propriile arme.”

Niccolo Machiavelli, Dialoguri despre arta războiului (1521)

Dialoguri despre arta războiului, ediția în lb. engleză (1573)

Marginalizarea istoriei sau sinuciderea identității

În lumea supertehnologizată din primul pătrar al veacului XXI, științele umaniste au fost marginalizate peste tot în lume. Umanitatea are, nu-i așa, nevoie de muncitori, ingineri, IT-iști, medici etc., nu de filosofi sau istorici. Sigur, orice persoană rațională înțelege și acceptă resorturile, mai mult sau mai puțin ascunse, care au condus la această stare de fapt, de parcă istoria, de pildă, ar merita să fie studiată doar dacă intenționezi să transformi pasiunea pentru trecut într-o meserie. Dacă singura sarcină a inginerului ar fi să fie inginer, iar a medicului să fie medic, aș da crezare și aș susține fără rezerve punctul de vedere care marginalizează importanța științelor sociale în cadrul oricărei curricule. Dar, indiferent de meseria pe care o va urma un tânăr, acesta va fi și cetățean, un om al cetății cu responsabilități sociale, iar cum să fii cetățean nu poți învăța la orele de matematică, fizică, chimie ori biologie, nici măcar la cele de educație fizică, arte plastice sau educație tehnologică. Istoria, educația socială – o ramură a istoriei – și, eventual, geografia sunt cele cărora le revine, eminamente, sarcina de a învăța tinerele generații despre cum să devină ființe care să se autoidentifice cu un grup, cu ceva mai presus de propria persoană, cu națiunea.

Citat atribuit lui N. Bonaparte

 „Cine își salvează națiunea nu încalcă nicio lege.”

Citat atribuit lui N. Bonaparte

„Napoleon trecând Alpii”, pictură de Jacques-Louis David

 
 

Principiul geopolitic roll-back

ROLL-BACK - desemnează o strategie internațională prin care un stat sau o alianță de state urmărește nu doar limitarea influenței unui adversar, ci și împingerea înapoi a acesteia, prin înlăturarea regimurilor afiliate și instaurarea unor guverne favorabile propriei orientări ideologice. Spre deosebire de politica de containment (limitare), care presupunea oprirea extinderii influenței sovietice, roll-back urmărea în mod activ schimbarea echilibrului de putere. Strategia a fost aplicată cu precădere în timpul administrației Ronald Reagan (1981–1989), în cadrul Doctrinei Reagan, când SUA au sprijinit financiar, militar și logistic forțele anticomuniste din diverse regiuni ale lumii.

Exemple importante ale aplicării principiului roll-back includ:

• Nicaragua, unde SUA au susținut gherilele „Contras” împotriva guvernului sandinist de orientare marxistă;

• Angola, unde au sprijinit mișcarea UNITA în lupta împotriva regimului susținut de Uniunea Sovietică și Cuba;

• Afganistan, unde au oferit sprijin mujahedinilor care luptau împotriva trupelor sovietice;

• Chile, unde administrația americană a susținut înlăturarea guvernului socialist condus de Salvador Allende, în 1973.

Aceste intervenții reflectă modul în care roll-back a fost folosit pentru a modifica configurații geopolitice regionale și pentru a promova interesele occidentale în contextul confruntării ideologice Est–Vest din timpul Războiului Rece.

Finlandizare

FINLANDIZARE – termen utilizat în geopolitică pentru a desemna adaptarea politicii externe și interne a unui stat mic sau mediu în funcție de atitudinea unei Mari Puteri situate în proximitatea sa geografică. Cu alte cuvinte, statul mic sau mediu își protejează independența națională și regimul politic ales prin renunțarea la o politică externă corespunzătoare statutului său internațional, dar și prin evitarea unor acțiuni interne care ar putea antagoniza Marea Putere aflată la granițele sale.

Termenul este inspirat de modelul finlandez din perioada Războiului Rece. Finlanda a purtat un război cu URSS între 30 noiembrie 1939 și 12 martie 1940, în timpul căruia armata sa s-a comportat admirabil, reușind să exploateze toate avantajele disponibile: lupta împotriva unui singur adversar, iarna geroasă, relieful dificil, simpatia și sprijinul internațional, precum și subestimarea crasă de către sovietici a pregătirii, moralului și determinării finlandeze. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Finlanda s-a aliat cu Germania nazistă pentru a recupera teritoriile pierdute în „Războiul de Iarnă”. În 1944, la fel ca România, Finlanda a rupt alianța cu Germania nazistă, semnând un armistițiu cu Uniunea Sovietică și Marea Britanie (19 septembrie 1944). Ca urmare, a fost nevoită să lupte împotriva fostului său aliat german în Războiul Laponiei (1944-1945). Finlanda a aderat la Organizația Națiunilor Unite abia în 1955, alături de România.

În perioada Războiului Rece (circa 1947-1991), Finlanda a adoptat o conduită internă și externă menită să atenueze suspiciunile Moscovei, ceea ce i-a limitat considerabil libertatea de mișcare, mai ales în politica externă. Cu toate acestea, și-a păstrat un sistem democratic și o economie de piață, evitând comunizarea. Abia după dezmembrarea URSS (1991), Finlanda a reușit să se integreze în Uniunea Europeană (1995), iar în 2023, pe fondul agresiunii rusești împotriva Ucrainei declanșate în 2022, a aderat la NATO.

Finlandizarea reprezintă o formă de autoapărare pentru un stat mic sau mediu lipsit de aliați puternici și de o forță militară capabilă să respingă o agresiune din partea Marii Puteri care îl amenință. Un astfel de stat poate evita finlandizarea printr-o politică de alianțe și o strategie de apărare coerentă și activă. Libertatea merită orice sacrificiu.

Deterrence

DETERRENCE (descurajare – lb. engleză) – concept din domeniul relațiilor internaționale, care implică dezvoltarea unor capabilități militare convenționale sau neconvenționale suficient de puternice pentru a descuraja orice posibil atac. Ideea are rădăcini adânci în istoria umanității și este întâlnită și în lucrarea Epitoma Rei Militaris (Compendiu de artă militară - lb. latină), atribuită lui Vegetius, scrisă în secolul al IV-lea d.H., unde apare expresia: Si vis pacem, para bellum („Dacă vrei pace, pregătește-te de război”).

În timpul Războiului Rece, izbucnit în intervalul 1945-1947 între Lagărul Socialist și Blocul Statelor Democratice, deterrence a fost o componentă esențială a doctrinei de apărare în ambele tabere, mai ales din perspectiva unui război nuclear. Astfel, a apărut Distrugerea Mutuală Garantată (Mutually Assured Destruction – MAD), un element al gândirii strategice ce viza împiedicarea unui război nuclear tocmai datorită capacității fiecărei tabere de a o distruge pe cealaltă, indiferent cine ar fi atacat mai întâi.

Cointainment

CONTAINMENT (din lb. engleză „limitare” sau „îngrădire”) - a fost o doctrină strategică adoptată de Statele Unite după Al Doilea Război Mondial, în timpul președinției lui Harry S. Truman, având ca scop limitarea expansiunii comunismului și influenței Uniunii Sovietice la nivel planetar. Această strategie a fost fundamentul politicii externe americane din timpul Războiului Rece (cca 1947–1991).

Doctrina containment a fost propusă pentru prima dată de diplomatul american George F. Kennan, într-un celebru articol publicat în 1947 sub pseudonimul „X” în revista Foreign Affairs, intitulat The Sources of Soviet Conduct. Kennan a susținut că URSS era un stat inerent expansionist și că trebuia împiedicată să-și extindă influența printr-o politică hotărâtă, care să nu provoace o confruntare militară directă.

Containment-ul este o variantă adaptată realităților postbelice a „cordonului sanitar” („cordon sanitaire”, în franceză), propus de Franța la începutul perioadei interbelice (1918–1939) ca soluție de oprire a contagiunii ideologice dinspre Rusia bolșevică (URSS din 1922). Implementarea ideii propuse de Kennan a dus la apariția Planului Marshall (lansat în 1947 și pus în practică între 1948 și 1952), a Doctrinei Truman (1947) și la crearea NATO, la 4 aprilie 1949, prin Tratatul de la Washington.