„În orice alianță există un cal și un călăreț”.
Otto von Bismarck
Să începem cu o recapitulare:
1. România a cunoscut 35 de ani de proastă guvernare, care a însemnat corupție, nepotism, incompetență și hoție;
2. România a aderat la NATO și UE, dar aceste realizări nu au fost fructificate de clasa politică la justa lor valoare;
3. O mare parte dintre români trăiesc în continuare în sărăcie și excludere, ceea ce face ca, astăzi, să vorbim de două Românii;
4. Cele două Românii votează diferit: cea prosperă dorește continuarea direcției actuale, cealaltă este frustrată și vrea să se răzbune;
5. România „prosperă și educată” vrea menținerea status quo-ului, în timp ce cealaltă dorește o schimbare și simte că vocea ei nu contează;
6. România pro-europeană continuă să o trateze cu dispreț pe cealaltă Românie, considerând-o, pur și simplu, proastă – și cu proștii nu ai ce face, nu-i așa?;
7. Politica externă a României se remarcă doar prin slugărnicie, liderii noștri sunt yes-men ce oscilează între Bruxelles și Washington. Direcția politicii externe a României este cea corectă, dar există spațiu de manevră, de negociere – spațiu pe care ai noștri nu par să-l vadă.
După ce, ieri, liderul planetar Viktor Orban ne-a spus cât de minunat este George Simion, încălcând dreptul internațional prin amestecul în alegerile din România, iliberalul Orban s-a răzgândit rapid, în urma unei discuții telefonice cu Kelemen Hunor. Hm! Interesant... să înțeleg că Hunor se bucură de o imensă influență pe lângă liderul de la Budapesta, care sfidează întreaga Europă și nu numai? Ori, mai probabil, e o regie menită să-l înfileteze mai adânc pe Hunor în viața politică a minorității maghiare din România, fiindcă, nu-i așa, de el ascultă chiar și Budapesta, iar drumul spre aceasta trece numai prin ograda UDMR?
Așadar, orice partid al minorității maghiare din România, altul decât UDMR, poate să se autodesființeze. La ce bun să mai existe? Hunor este unicul posesor al cheilor palatului — așa ne spune rebelul Orban.
În fine, mai important, cred eu, este faptul că, din nou, Orban s-a amestecat în problemele interne ale României. Da, de această dată se află de partea bună a baricadei — chiar și eu vreau să câștige Nicușor Dan — dar o victorie prin orice mijloace, mai ales prin mijloace imorale, nu ajută la însănătoșirea societății românești.