Ce este suveranitatea? Lecție pentru așa-zișii suveraniști și nu numai

Hugo Grotius (1583-1645)

De câțiva ani, Europa, ca un simptom al unei evoluții politice mai largi, a ajuns să fie invadată de mișcări politice populiste, care își spun cu emfază suveraniste. Scena politică românească, puternic afectată de boala mimetismului, nu face notă discordantă din acest punct de vedere. Membrii unor partide politice precum AUR, POT sau SOS afirmă că sunt suveraniști, în sensul că sunt atașați valorilor inerente unui principiu extrem de important al dreptului internațional: suveranitatea națională. Prin această poziționare, actori politici controversați, precum Călin Georgescu și George Simion, duc în derizoriu un principiu pe care nu doar că nu îl înțeleg, dar îl schimonosesc de o manieră specifică regimului ceaușist, atât de atașat suveranității și independenței naționale, perpetuând, la nivelul percepției publice, ideea că România nu ar mai avea destulă — dacă nu deloc — suveranitate națională. Ca și cum bunul suprem, în raporturile cu celelalte state, ar fi suveranitatea absolută, văzută ca libertate absolută. În cele ce urmează, voi puncta câteva aspecte importante, într-un stil didactic, potrivit publicului larg, pentru a se înțelege perfect ce este principiul suveranității naționale în epoca contemporană.

Manifestul unui profesor oarecare

 

Pe 9 iunie 2023 am fost unul dintre miile de cadre didactice care au mărșăluit în București, de la Palatul Victoria până la Palatul Cotroceni. Un chip între chipuri, un gând între gânduri, o șoaptă între șoapte, profesor între profesori — a fost minunat cum am despicat împreună arșița indiferenței lor. A fost unul dintre cele mai înălțătoare momente ale carierei mele de profesor: să fiu alături de colegii mei, de intelectualii acestei țări, într-o întreprindere care urmărea un singur scop — recâștigarea demnității pentru o profesie supusă unui lung șir de umilințe, de către cleptocrații care-și spun cu emfază „clasă politică”, de circa 35 de ani, deja.

Nu-mi încăpeam în piele de mândrie văzând șuvoiul de oameni minunați, delicați, pașnici, educați, care chiar și în stradă erau la înălțimea misiei pe care și-au asumat-o: aceea de a oferi unei țări debusolate un viitor, un exemplu. M-am pierdut în murmurul indignării lor, pentru a găsi un puternic sentiment al apartenenței la o breaslă atât de importantă și atât de înjosită, într-o țară țintuită pe marginea prăpastiei de ocnașii de care amintea, într-un celebru catren, Păstorel Teodoreanu.

Istorie – Manual pentru clasa a VIII-a

Istorie – clasa a VIII-a

Autori: Gheorghe-Florin Ghețău (coordonator), Alina Bratu, Olenca-Georgiana Ghețău, Liviu Lazăr, Roxana-Gabriela Szakacs

Referenți:

Conf. univ. dr. Adrian Vițalaru - Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Prof. Gr. I Dana Elena Sturzu - Școala Gimnazială Nr. 10 Bacău

Editura Didactică și Pedagogică

Un manual dedicat istoriei milenare din spațiul carpato-danubiano-pontic, scris cu grijă pentru adevăr, claritate și coerență. Gândit pentru elevii de clasa a VIII-a, acest volum devine un ghid prietenos și riguros în același timp, care îi ajută să înțeleagă cum s-a construit România și ce înseamnă să aparții unei comunități istorice.

Autorii reușesc să îmbine povestea națională cu rigoarea științifică, propunând lecții accesibile, atractive și centrate pe competențe. Fiecare pagină e construită pentru a trezi curiozitatea: hărți, surse, imagini, cronologii și exerciții care formează gândirea istorică și critică. Elevii învață să înțeleagă, să contextualizeze și să discute, nu doar să rețină fapte.

Este un instrument ideal pentru profesorii care își doresc o predare clară, coerentă și centrată pe formarea de competențe, într-un parcurs narativ logic și bine ancorat în realitatea elevului de gimnaziu.

O alegere de încredere pentru cei care vor nu doar un manual, ci un sprijin real în sala de clasă.

Istoria comunismului din România

  Istoria comunismului din România

Manual pentru clasele a XII-a și a XIII-a (nivel liceal)

Autori: Gheorghe-Florin Ghețău (coordonator), Alina Bratu, Olenca-Georgiana Ghețău, Adriana Radu, Roxana-Gabriela Szakacs

Referenți:

Prof. univ. dr. Lucian Leuștean - Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Prof. Gr. I Mihaela Petreanu - Colegiul Național „I. L. Caragiale” București

Editura Didactică și Pedagogică

Un manual de referință, dedicat unei teme esențiale în formarea conștiinței civice: istoria comunismului. Conceput special pentru elevii claselor a XII-a (zi) și a XIII-a (seral/frecvență redusă), acest volum oferă o incursiune obiectivă și echilibrată în realitățile regimului totalitar din România.

Manualul încurajează analiza critică a mecanismelor dictaturii, a cultului personalității și a formelor de represiune, nu se limitează la relatarea trecutului. Prin documente autentice, imagini sugestive și activități provocatoare, elevii sunt invitați să reflecteze asupra impactului pe termen lung al ideologiilor totalitare.

Lucrarea promovează în mod explicit atașamentul față de valorile democrației autentice, respectul pentru drepturile omului și combaterea oricărei forme de extremism – fie că e vorba de nostalgii totalitare sau discursuri radicale contemporane.

Este mai mult decât un manual: este un instrument de formare a gândirii critice și a unei cetățenii responsabile, perfect adaptat vremurilor noastre.

O alegere înțeleaptă și necesară pentru orice profesor care își propune să educe tineri informați și solid ancorați în valorile lumii libere.

Rug de bombe pentru „Țara leului de argint” (Iran)

În acest scurt material, pe care nu îndrăznesc să-l numesc articol, cred că trebuie să spun câteva lucruri sine ira et studio, cu toate că lumea actuală slujește un singur principiu — mă rog, principiu, slogan: cine nu e cu noi, absolut e împotriva noastră. Eu nu sunt împotriva nimănui, cum nu sunt de partea nimănui în conflictul israeliano-iranian; tocmai de aceea sunt în măsură să punctez anumite aspecte, așa cum a făcut Günter Grass în poemul pe care l-a publicat în 2012, intitulat Ceea ce trebuie spus. Dând glas truismelor, descriind elefantul din cameră, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din 1999 și-a atras acuzații de... antisemitism. Nu e nicio urmă de antisemitism acolo. De altfel, ar trebui să fim deja obișnuiți cu faptul că oricine nu este de acord cu orice susțin conducătorii Israelului este, fără doar și poate, antisemit — cel puțin în viziunea îngustă a unor lideri precum Netanyahu. E riscant să urmărești echilibrul și adevărul într-o vreme în care adulăm partizanatul, iar tribalismul și violența sunt norma, nicicum excepția.

De la bun început țin să avertizez eventualii cititori că susțin dreptul poporului israelian de a avea un stat propriu. Sunt, de asemenea, de acord că Israelul are dreptul să se apere atunci când este atacat. Cred că soluția celor două state este singura cale de urmat pentru o pace durabilă și justă în Palestina — cale pe care, desigur, n-o mai urmează nimeni de multă vreme.

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Jocurile Olimpice în Antichitate

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Moștenirea lumii grecești

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Acropola ateniană

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 6. Frumos și cunoaștere în lumea greacă

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

 

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 5. Alexandru Macedon și sinteza elenistică

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Bătălia de la Maraton

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 4. Războaiele grecilor: Războaiele Medice. Războiul Peloponeziac

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Histria, Tomis și Callatis

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 3. Polisul - organizare internă: Atena și Sparta. Procesul de colonizare

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 2. Adevăr și legendă: Legendele Olimpului. Războiul Troian

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Studiu de caz: Ceramica: între utilitate și artă

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Unitatea IV. Civilizația greacă și sinteza elenistică / Lecția 1. Mediul natural și ocupațiile grecilor

 

Gheorghe-Florin Ghețău, Olenca-Georgiana Ghețău, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, București, Editura Aramis, 2022. 

Varianta tipărită

Varianta digitală

Citat atribuit lui Otto von Bismarck

 „În orice alianță există un cal și un călăreț”.

Otto von Bismarck

Otto von Bismarck (1815-1898)

Furtuna se amână

 Să începem cu o recapitulare:

1. România a cunoscut 35 de ani de proastă guvernare, care a însemnat corupție, nepotism, incompetență și hoție;

2. România a aderat la NATO și UE, dar aceste realizări nu au fost fructificate de clasa politică la justa lor valoare;

3. O mare parte dintre români trăiesc în continuare în sărăcie și excludere, ceea ce face ca, astăzi, să vorbim de două Românii;

4. Cele două Românii votează diferit: cea prosperă dorește continuarea direcției actuale, cealaltă este frustrată și vrea să se răzbune;

5.  România „prosperă și educată” vrea menținerea status quo-ului, în timp ce cealaltă dorește o schimbare și simte că vocea ei nu contează;

6. România pro-europeană continuă să o trateze cu dispreț pe cealaltă Românie, considerând-o, pur și simplu, proastă – și cu proștii nu ai ce face, nu-i așa?;

7. Politica externă a României se remarcă doar prin slugărnicie, liderii noștri sunt yes-men ce oscilează între Bruxelles și Washington. Direcția politicii externe a României este cea corectă, dar există spațiu de manevră, de negociere – spațiu pe care ai noștri nu par să-l vadă.

Miasmele suveranismului budapestan

După ce, ieri, liderul planetar Viktor Orban ne-a spus cât de minunat este George Simion, încălcând dreptul internațional prin amestecul în alegerile din România, iliberalul Orban s-a răzgândit rapid, în urma unei discuții telefonice cu Kelemen Hunor. Hm! Interesant... să înțeleg că Hunor se bucură de o imensă influență pe lângă liderul de la Budapesta, care sfidează întreaga Europă și nu numai? Ori, mai probabil, e o regie menită să-l înfileteze mai adânc pe Hunor în viața politică a minorității maghiare din România, fiindcă, nu-i așa, de el ascultă chiar și Budapesta, iar drumul spre aceasta trece numai prin ograda UDMR?

Așadar, orice partid al minorității maghiare din România, altul decât UDMR, poate să se autodesființeze. La ce bun să mai existe? Hunor este unicul posesor al cheilor palatului — așa ne spune rebelul Orban.

În fine, mai important, cred eu, este faptul că, din nou, Orban s-a amestecat în problemele interne ale României. Da, de această dată se află de partea bună a baricadei — chiar și eu vreau să câștige Nicușor Dan — dar o victorie prin orice mijloace, mai ales prin mijloace imorale, nu ajută la însănătoșirea societății românești.